Dacă până şi Google nu se poate abţine să nu “muşte” o bucăţică din succesul Twitter, atunci ce să te mai miri de alţii mai mici, toate rahaturile de reţele sociale care şi-au introdus status si timeline, am vazut si plugin de wordpress “Fă-ţi propriul tău site de Twitter”.

S-ar putea în câteva zeci de ani să ajungem o turmă de roboti care în realitate nu mai fac nimic, doar scriu, pretind ca fac.
Odata i-am dat unfollow la unu pe twitter ca era obositor să-i citesc în jur la 50 twett-uri banale pe zi. Cine tuitereşte tot la 15 minute, e clar că nu munceşte, n-are cum, o freacă la greu.
 

Da, asta m-a frământat cel mai mult în ultima vreme, dar n-am vrut să scriu pe blog înainte să treacă o minimă perioadă de timp să văd ce se întâmplă, ce vreau şi ce gândesc acum. N-avea rost să scriu un post cu titlul “De mâine mă las de fumat” sau “M-am lăsat de fumat de o oră!”

Tentative am mai avut, ultima nereuşită a fost anul trecut când am rezistat să stau fără ţigară doar două luni jumate. M-am păcălit singur cu înlocuitori, plasturi, gumă Nicorette, dar n-aveam de unde şti înainte să încerc. Astea calmează pofta de moment dar fac mai mult rău decât bine pentru că menţin nicotina în corp. Atât că o introduci pe altă cale. Dupa ce corpul metabolizează nicotina apare necesitatea de a o completa la loc, şi asta se conştientizează prin nevoia de ţigară, niciodată n-am gândit: ce bine ar fi să bag o gumă în gură!
După câteva luni de chin vezi că dorinţa de fumat nu dispare (nici n-are cum, cu nicotina prezentă în corp), în schimb dispare voinţa, îşi face loc deznădejdea şi cedezi.

De vreo două luni mi-a căzut mură-n gură pe Twitter cartea lui Allen Carr
“În sfârşit nefumător”, în format PDF, 183 de pagini. Pentru asta, mulţumesc @maria_vio , n-am uitat, ţi-am spus atunci “impresiile la sfârşit”, şi iată, mă ţin de cuvânt, voi vorbi şi despre carte.

Deci, am descărcat cartea, am citit pe loc 40 pagini până m-am plictisit, după care am mai lăsat documentul să zacă încă vreo 2 luni pe Desktop că “nu e momentul”, mereu aveam ceva mai urgent de făcut.
În ziua în care am reluat şi terminat întreaga lectură, deja nu mai fumam de o zi, dar curiozitatea sau nevoia de ajutor m-au împins până la urmă să văd ce scrie acolo, nu regret că am citit-o, nu contest că m-au ajutat enorm o grămadă de sfaturi.
 

 
Foarte multă informaţie concentrată, psihologie, experienţă în domeniu, exemple motivante, mod de abordare a problemei, nu scrie nimic magic care să te hipnotizeze şi să te facă din secunda următoare să nu mai doreşti să fumezi. Te învaţă să zicem să priveşti jumătatea plină a paharului, îţi descrie eşecurile altora din care să tragi învăţăturile necesare.
În mod intenţionat autorul cărţii neagă existenţa sevrajului, cuvântul sevraj nu ştiu dacă e pomenit de 2 ori maxim în întreaga carte, în loc de “sevraj sever” cum ar fi corect, sunt folosite expresiile “ar fi posibil să apară aşa nişte tulburări, o senzaţie de gol…”
Cine s-a lăsat de fumat sau măcar a încercat să se lase ştie că “fleacurile” astea nu sunt deloc fleacuri şi “senzaţiile” te pot face foarte bine să te urci pe pereţi în primele zile.

În a doua jumătate a cărţii se tot pomeneşte de “Metoda uşoară” de a te lăsa de fumat. Adică stingi ultima ţigară şi gata, îţi spui: din acest moment sunt nefumător. Rahat. Trec cu vederea faptul că omul spune gogomania asta că vrea totuşi să te ajute, să te facă să crezi că e ceva simplu.
Adevarul este că nu există “Metodă uşoară” de a te lăsa de fumat. Te ajută însă foarte mult, e crucial în acele momente grele să fii motivat şi informat. Cartea e genială din acest punct de vedere. Ai fumat ca boul 25 de ani, n-o să-ţi fie usor să renunţi dintr-o dată, dar rabzi, e problema ta, e suferinţa ta, n-o să se chinuie Allen Carr pentru tine nici o secundă. Sevrajul de adictie la nicotină e cumplit, nu e un banc. Autorul îţi spune lucruri 100% adevărate, te ajută, îţi povesteşte greşelile altora pentru a trage învăţăturile de minte fără a le repeta.

Concluzia finală este, da, citeşte cartea dacă doreşti să renunţi la fumat, nu ai nimic de pierdut, doar de câştigat, cartea în cauză este de departe cea mai bună literatură de informare, cel mai bun ghid de ajutor în domeniu. Nu există ceva similar sau echivalent care să se ridice la acelaşi nivel.
 

  Descarcă “În sfârşit nefumător” de Allen Carr

 
De data asta simt eu că e pe bune. Ultima ţigară am stins-o sâmbăta trecută.
Primele trei zile au fost un iad, credeam că n-o să-mi mai treacă niciodată. Acum mă simt bine. Nu mai îmi doresc ţigară deloc. Nici măcar să văd la televizor. Totuşi odată la câteva ore mai am nişte reflexe necontrolate de a mă ridica sau a duce mâna la buzunar, dar nu mă deranjază. Vor dispare cu timpul. Oricum asta nu se compară cu ce am simţit primele zile.
Dimineaţa (sau mă rog, pe la amiază) când mă trezesc, primul gând care îmi trece prin minte este întrebarea dacă chiar nu mai fumez sau doar am visat că m-am lăsat.
Cafea tot mai beau două pe zi, dar nu-mi declanşază pofta de ţigări.
De când am pus punct n-am mai stat lângă cineva care fumează şi nici nu sunt curios, nu mă interesează ce parere voi avea acum despre cum miroase ţigara.

Citeste si: Lasă-te de fumat cu QWITTER

Cum afişez tweets, twitter pe blog

 
Pentru a afişa pe blog ultimele tweet-uri ale contului tău de twitter voi prezenta mai jos procedura de instalare/configurare a script-ului necesar, este un script, practic nu este plugin de wordpress cu toate că se numeşte
Tweetable – A jQuery plugin.
Nu vă sfătuiesc să citiţi sfaturile de instalare de la pagina autorului deoarece tot scriptul a fost conceput şi explicat pentru a fi introdus în pagină separat pe un document .html. Wordpress-ul nici măcar nu îl vede ca plugin. Se instalează manual urmând paşii de mai jos.

1. Se descarcă zip-ul care conţine întreg scriptul, se dezarhivează.
2. Fila index.php se deschide cu notepad şi se modifică ({username: ‘andrianz’, cu user-namele dvs de twitter. Se mai poate modifica numărul de tweet-uri afişate, limit:10 Se salvează şi se închide.
3. ÎNTREG FOLDERUL tweetable cu toate filele incluse se urcă pe server în root sau public_html.
4. Pentru a afişa pe blog/site se copiază linia de mai jos în locul unde doriţi să apară, header, footer, sidebar, post, etc:

<iframe src='http://www.blogultau.ro/tweetable/' width=510 height=230 scrolling='no' frameborder='0'></iframe>

• În linia de cod de mai sus, deasemenea se configurează:
- www.blogultau.ro cu adresa blogului tău (posibil subfolder);
- width=510 , lăţime casetă în pixeli;
- height=230 , înălţime casetă în pixeli;
- scrolling=’no’ sau scrolling=’yes’ , scrollbar vertical casetă, da sau nu.

• Scripul este full custom, utilizatorii mai pretenţioşi cu oarece cunoştinţe de HTML, CSS, mai pot schimba câte ceva în fila style.css din folder tweetable:
- font, culoare, culoare linkuri, distanţa dintre tweet-uri, etc.
- dacă se şterge linia background-color: #FFFFFF; din body, fereastra devine transparentă.

• La unele site-uri am vazut acest script implementat sus în header, o bară de 1 cm înălţime, lată cât ecranul care arată doar ultimul tweet, totul pe o singură linie text, cu sau fără poză/icon. Se poate configura orice combinaţie de stil.

De săptămâna trecută de când s-au introdus listele, multora pare sa le placă dar unii habar n-au la ce sunt bune. Poate vor întelege mai multe despre potenţialul listelor implementând pe propriul blog un widget pe care twitter l-a lansat astăzi.

Widgetul afişază la alegere nişte liste proprii sau…… ale altora, deoarece sunt publice.
Configurare simplă, dimensiuni şi culori full custom, se setează contul căruia se doreşte afişarea listelor în widget.

Exemplu funcţional la blogwidget.ro

Riscul de a da click pe un link scurtat

Simantec Security avertizează asupra riscului utilizării în general a serviciilor de Shortened URLs, în special cu referire la platformele de microblogging precum Twitter, Facebook, ş.a.

Răul pleacă de la imposibilitatea de a vedea concret unde anume duce linkul respectiv, probabilitatea de accesare a unui website cu conţinut virusat trebuie obligatoriu luată în calcul.

Bineînţeles că dacă folosiţi Simantec Internet Security care costă o groază de bani ve-ţi fi feriţi de astfel de capcane!

Din fericire atât pentru platforma FIREFOX cât şi IE există pluginuri de browser care verifică Shortened URL’s, arătând URL-ul final înainte de a da click pe el.

Video de mai jos arată un tweet maliţios în acţiune, cât de uşor se infectează un pc dintr-un singur click.

Clasificarea utilizatorilor de twitter din romania pe judete

Un proiect interesant şi util care şi-a propus să facă o harta “browse by location” a utilizatorilor de twitter din România.

Twitter Map s-a născut din nevoia de a şti. Din simpla întrebare câţi useri români sunt pe Twitter, si mai mult, care este locatia acestora.
In noiembrie 2008. Nimeni nu ştia cu exactitate nici câţi suntem, nici cât de popular este în toată ţara sau dacă sunt mai multe femei decât bărbaţi.

Pentru completarea bazei de date dă şi tu o mână de ajutor trimiţînd un
DM către @tweet_ro cu mesajul ADD: urmat de ID-ul tău sau al unui prieten din România.
Acest ID va fi procesat automat de către Twitter Map, urmând să apară pe site la următoarea actualizare.

Nou! adult website gen twitter.

Necesitatea oamenilor pentru sex s-a adaptat întotdeauna tehnologiei, şi acum, de ce să nu beneficieze de cea mai modernă funcţionalitate, după modelul twitter-ului.

Tweetsex.com, varianta Twitter pentru adulţi, deocamdată în versiune beta. Are propriul său API, nu funcţionează cu datele de logare de la twitter.

Ce câştig dacă am cont pe Twitter şi FaceBook?

Eu nu ştiu ce pula mea toţi ridică în slăvi atât de mult cele doua site-uri considerate number one, la modă, facebook.com si twitter.com unde am şi eu conturi, studiez fenomenul de luni de zile, sunt eu mai prost decât majoritatea şi nu pot să le văd “binefacerile”?

Pe FaceBook am încercat de ‘nşpe ori să găsesc opţiune de căutat prieteni după localitate sau regiune şi… pauză. Nu există.
Să-mi bag pula în Invite Friends, sa trimiţi invitaţii dar nu ştii la cine, sau în Find Friends unde să-mi dau eu parola de la email să-mi scormonească ei prin contacte, muie facebook, i-a de aici parola.
Mai e o tâmpenie, “Upload contact file” să uploadezi nu ştiu ce filă cu contactele din Outlook Express. Nu folosesc Outlook Express nici Microsoft Outlook 2000, nici nu vreau să mi se găsească prietenii automat. E bine?
În rest ce are atât de deosebit? Un chat în home unde fiecare îşi vede de ale lui, oamenii parcă vorbesc singuri, destul de rar apar discuţii, reacţii, commenturi. Ăsta mi se pare rezultatul logic după adăugarea de prieteni după “Suggestions”, deci tot automat. Softul lor trebuie să hotărască ce prieteni să îmi aleg eu.

Twitter-ul e şi mai ciudat. De cum ţi-ai făcut contul te trezeşti cu ceva gol în faţă, doar un text box unde să scrii “What are you doing?”.
Păi ce pula mea să fac… Stau şi mă uit ca boul că nu vad oameni, nu văd profile, nu văd un sistem de navigare care să semene cât de cât cu un site social. Dacă scriu acolo “În după masa asta stau şi belesc pula la calculator” câţi văd ce-am scris? Unde măsa se duce mesajul?
Chestia este că dacă nu ştii dinainte de la prieteni care e treaba cu twitter-ul rămâi blocat, îl dai în măsa şi închizi tab-ul.
Acuma trecând la treburi mai serioase, eu am ajuns la următoarea concluzie după câteva luni de zile de twitter:
Dacă ai urmări vreo 50-100 de oameni şi ai sta să le citesti update-urile la fiecare,(noroc că nu mai urmăresc decât 12) înseamnă că nu mai faci nimic în ziua respectivă.
Fiecare îşi “promovează” propriile articole dacă are blog iar ceilalţi parcă se încăpăţînează să nu dea click (se vede din statistici), lucru valabil şi pentru mine. După un studiu zice-se că 40% din linkurile clickuite postate pe twitter sunt accesate de roboţi.
Prea puţină informaţie relevantă, mai bine de jumătate din tweet-uri mesaje idioate de genul:

acum m-am trezit, încă nu e gata cafeaua;
afara plouă, voi sta în casă;
de o oră nu găsesc loc de parcare WTF;
am ajuns, sunt rupt, drumul a fost plin de gropi;
ETC

Despre twitter se spune că este o platformă de “microbloging”. Păi dacă îţi place blogingul fă-l în toată regula, nu doar “micro” de ce să nu scrii pe blog ce faci? Problema este că la un moment dat faci ceva total nesemnificativ şi consideri că nu se merită să compromiţi blogul cu un post gen: Astăzi sunt constipat, n-am chef de nimic” şi atunci te duci repede pe “platformă” şi vomiţi un update precum cele enumerate mai sus. Dute liniştit, văd că la asta foloseşte microblogingul. Urmăritorii tăi vor fi absolut încântaţi să citeasca cum că afară bate vântul şi tu eşti la plimbare în parc cu căţelul!

Citesc destul de des în bloguri străine că atunci când o mare personalitate îşi face cont pe twitter, toata crema twitter-ului e cu ochii pe el. În trei zile apar peste un milion de followers chiar daca omul are două-trei update-uri! Ce draq se aşteaptă să posteze ăla acolo? Dacă personalitatea în cauză face imprudenţa să posteze un tweet cu un link oarecare, site-ul ăla a crăpat în 10 secunde datorită numărului foarte mare de accesări simultan!

În viitor cred că s-ar merita doar pentru amuzament să scriu din când în când un articol cu cele mai hilare, idioate, stupide “Tweets” şi “What’s on your mind” ever.

Citeşte şi: money.ro/new-media