Bruce Willis, în rolul teroristului internaţional “Şacalul”, testează o armă High Tech într-un mod foarte original. Cred ca am facut alegerea corectă selectând acest pasaj la capitolul “Secvenţe de neuitat”.
Nu cred că ve-ţi fi dezamăgiţi.
 

Bătaia finală din filmul Equilibrium. Am văzut multe, dar asta parcă le întrece pe toate. Merită văzut tot filmul de pasionaţii genului.
 

O selecţie de câteva secvenţe din celebrul film românesc, Un comisar acuză (1975), Sergiu Nicolaescu în rolul principal.
Comisarul Moldovan în zilele sale de glorie.
 

Revanşa (1978), un alt film de cinci stele marca “Sergiu Nicolaescu”.
Două videoclipuri de câteva secvenţe fiecare cu cele mai memorabile interpretări a doi actori, doi monştrii sacri ai cinematografului românesc.
Sergiu Nicolaescu şi Gheorghe Dinică. Al doilea ne-a părăsit recent, nu mai este printre noi, dar mi-ar place să cred că imi poate accesa blogul de-acolo de sus, să vadă că nu l-am uitat. Mie mi-a rămas la suflet Gheorghe Dinică datorita acestui rol jucat în filmul Revanşa, eram copil cand l-am văzut prima dată. Cu toate că rolul său era negativ impresionează prin perfecţiunea interpretării.

Încă ceva ce nu pot să nu remarc la acest film. Muzica, coloana sonoră de excepţie. Am avut grijă să includ un pasaj din soundtrack-ul de început, care mi s-a părut fenomenal.
 

Un film de comedie românesc memorabil, Secretul lui Bachus (1983), doi mari actori, Gheorghe Dinică şi Dem Rădulescu, două videoclipuri de câteva minute fiecare, BEST OF, cele mai tari momente, câteva secvenţe selectate de mine.
Vizionare plăcută!
 

Lanţul amintirilor (1973), titlu original [Yaadon Ki Baaraat], în rolurile principale: Dharmendra, Zeenat Aman, Vijay Arora, Ajit.

După aproape 30 de ani, îmi aduc aminte de parcă ar fi fost ieri de vechiul cinematograf din Ineu din anii ’80 de când eram elev prin şcoala generală, scârţâitul scaunelor vechi de lemn, mirosul de coji de seminţe, plânsetele femeilor emotive din sală la melodrame de genul ăsta, şi la obiceiul meu din copilărie de a merge de 4-5 ori să revăd un film fain. Nu aveam o normă stabilită, numărul de vizionări depindea de cât de fain era filmul.

Lanţul amintirilor era un film de acţiune, dramă, romance, nici pe departe gen telenovelă, (nenorocirile astea s-au inventat mult mai târziu!) fac precizarea pentru cei mai tineri care nu l-au vazut, iar cei mai de-o vârstă cu mine care au văzut filmul, sigur n-au uitat momentele din videoclipul de mai jos.
 

În urma nenumăratelor zile de ploaie în vestul ţării, (au avut dreptate aia de la meteo) Crişul Alb s-a umflat considerabil şi ameninţă să se dea în spectacol.
WTF, mai ieşim din monotonie!

Eu am avut ce face azi oricum, că pentru filmuleţul ăsta de nici 2 minute am reuşit performanţa să pierd vreo jumătate de zi. Am remontat windows-ul după imagine ca să meargă o versiune de probă de 30 de zile Honestech Video Editor care până la urmă tot n-a mers, habar n-am de ce. E un soft de 25 de mega care îşi făcea treaba impecabil şi avea destule opţiuni de editare.
Până la urmă am rezolvat sau mai bine zis am pierdut timpul cu AVSVideoConverter 2.2, AVI MPEG RM WMV Joiner si StoikVideo Converter, alte relicve de programe uitate de vreo 5 ani prin calculator. (pentru că din camera digitală filmul iese uncompressed AVI).

Am softuri de editare video de sute de mega, Pinnacle Studio, Ulead Video Studio de pe cd originale, dar dacă îmi trebuie o dată la 2 luni sau mai rar, nu concep să le ţin instalate în sistem. Nu ştiu de ce nu a mers Honestech Video Editor, (ultima versiune fără wattermark la trial!) tot cu ăsta îmi făceam treaba rapid dar păcat că expiră în 30 de zile.
 

O melodie fain, de succes, veche de-o viaţă, un show de calitate realizat la nivelul şi posibilităţile tehnice ale anilor ’70. Şi existau suficiente mijloace tehnice capabile să te facă să simţi la cote maxime emoţia artistică. Pe mine m-au înebunit filmările alea din aer cu camera pe macara mobilă. Pe vremea aceea doar aşa se putea face, nu exista animaţie 3D, dar efectul e la fel de cool.

Aşadar, fără computer, fără Fraunhofer mp3, fără pentium, voce lucrată, fără HDTV, MPG, fără software de efecte speciale de mii de dolari.

Şi nu în ultimul rând fără artiste de doi lei care trebuie să facă playback în costum de baie să se facă remarcate pentru o vară. Deşi au trecut aproape 40 de ani, vor mai trece încă 100 şi lumea tot îşi va aminti de
Baccara – Granada

Calitatea imaginii şi sunetului sunt cam afectate de compresia youtube, dar sunt sigur că a-ţi înţeles mesajul.